Consultant de securitate cibernetică
Identificăm probleme, evaluăm problemele de securitate, evaluăm riscurile și implementăm soluții de apărare împotriva amenințărilor la adresa rețelelor și sistemelor informatice ale companiilor.
- Maximizarea eficienței în protecția sistemului, a rețelelor, a datelor, a software-ului și a sistemelor de informații pentru a vă proteja împotriva potențialelor atacuri
- Efectuarea de teste de vulnerabilitate și verificări de securitate și stabilirea unui program de analiză a amenințărilor
- Efectuarea de cercetări în curs privind criteriile de securitate cibernetică, fiind la curent cu procedurile de validare, sistemele de securitate și amenințările emergente
- Monitorizarea problemelor de siguranță pe internet și colaborarea coerentă cu departamentele IT pentru a crea soluții dinamice
- Lucrul îndeaproape cu personal de securitate pentru a asigura o protecție completă a clientului în fiecare aspect.
- Furnizarea de rapoarte tehnice și rezultate ale testelor cu soluții preventive acționabile
Virtual Chief Information Security Officer (vCISO)
Vrei să aduci un expert în securitate cibernetică în compania ta? S-ar putea să vă gândiți să adăugați un Chief Information Security Officer (CISO) în echipa dumneavoastră executivă – dar acesta poate fi un proces lung și dificil din diverse motive.
În schimb, multe organizații aleg să lucreze cu un CISO virtual (vCISO) sau servicii CISOaaS.
vCISO este o soluție nouă pentru o problemă veche. Cu un vCISO, organizațiile pot accesa expertiza de care au nevoie pentru a-și îndeplini obiectivele de securitate cibernetică, fără complexitățile de angajare și costurile ridicate care vin de obicei cu un lider permanent în domeniul securității cibernetice.
Auditor de securitate cibernetică
Audit de securitate cibernetică Directiva NIS2
Directiva NIS2 stabilește o direcție generală pentru cerințele de management al riscului de securitate cibernetică, la nivel național a fost adoptată Ordonanță de urgență 155/2024 privind instituirea unui cadru pentru securitatea cibernetică a reţelelor şi sistemelor informatice din spaţiul cibernetic naţional civil. Auditul de securitate cibernetică a Directivei NIS2 este o evaluare a cerințelor în următoarele domenii:
- Evaluarea riscurilor și politici de securitate
- Gestionarea incidentelor de securitate
- Continuitatea afacerii, recuperarea în caz de dezastru și managementul crizelor
- Securitatea lanțului de aprovizionare
- Securitate în dezvoltarea și întreținerea sistemelor
- Politici și proceduri de evaluare a securității
- Igienă cibernetică, instruire și conștientizare
- Politici și proceduri de criptare
- Securitatea resurselor umane, controlul accesului și managementul activelor
- Obligații de raportare
Auditul de securitate cibernetică DORA
Digital Operational Resilience Act (Regulamentul (UE) 2022/2554) rezolvă o problemă importantă din reglementarea financiară a UE. Înainte de DORA, instituțiile financiare gestionau principalele categorii de risc operațional în principal cu alocarea capitalului, dar nu gestionau toate componentele rezilienței operaționale. După DORA, instituțiile financiare trebuie, de asemenea, să urmeze regulile pentru protecția, detectarea, limitarea, recuperarea și capabilitățile de reparare împotriva incidentelor legate de TIC. DORA se referă în mod explicit la riscul TIC și stabilește reguli privind managementul riscului TIC, raportarea incidentelor, testarea rezistenței operaționale și monitorizarea riscurilor TIC de la terți.
Audit de securitate Ordinul ANAF 146/2022
Servicii de audit sisteme informatice pentru evaluarea conformitatii securitatii sistemelor informatice a institutiilor de credit, institutiilor financiare nebancare si a altor persoane juridice de drept privat cu Ordinul ANAF 146/2022.
Audit de dezafectare conform Normei ASF nr. 4/2018
În situaţia dezafectării unui sistem informatic important, entitatea are obligaţia să solicite efectuarea unui audit IT cu resurse interne certificate sau externe care vizează sistemele ce urmează a fi dezafectate conform art. 35 alin (2) din Norma ASF nr. 4/2018.
Din punct de vedere al securității este necesară o abordare structurată a dezafectării pentru a opri operațiunile sistemului informațional într-un mod planificat, ordonat și sigur. De asemenea, este important ca abordarea sistemelor de dezafectare să fie consecventă și coordonată. Este important de eliminat orice date rămase care ar putea fi preluate de părți neautorizate. Aceste proceduri includ următoarele:
– Un plan de migrare;
– Un plan de dezafectare;
– Arhivare;
– Eliminarea în siguranță a echipamentelor și a mediilor;
– Proceduri solide pentru gestionarea oricăror date reziduale și riscul asociat; şi
– Audit și aprobare finală.
La baza unui plan de dezafectare stă o evaluare a riscurilor procesului de dezafectare.
Pentru a se conforma cu cerințele de guvernanță, management al activelor și audit, entitatea va certifica că au fost urmate procesele adecvate. Acest lucru demonstrează o bună guvernare și evită încălcarea confidențialității.
Teste de penetrare (Pentesting)
Testarea de penetrare, cunoscută în mod popular sub numele de pentesting, este un efort proactiv și autorizat de a evalua securitatea unei infrastructuri IT. Cu toate acestea, procesul de pentesting nu se referă doar la găsirea de lacune și raportarea acestora. Serviciile de Pentesting aplică un proces cuprinzător care implică mai multe etape:
Planificare și recunoaștere. Aceasta este etapa inițială, în care echipa de testare definește scopul și obiectivele testului, inclusiv sistemele care trebuie abordate și metodele de testare care trebuie utilizate. De asemenea, ei adună informații (cum ar fi numele de domenii și serverele de e-mail) pentru a înțelege cum funcționează ținta și pentru a identifica zonele potențiale de vulnerabilitate.
Scanare. Acest pas implică utilizarea instrumentelor automate pentru a înțelege cum va răspunde aplicația țintă la diferite încercări de intruziune. Acest lucru se poate face prin analiză statică (inspectarea codului unei aplicații pentru a estima comportamentul acesteia în timpul rulării) sau analiză dinamică (inspectarea codului unei aplicații în stare de rulare).
Obținerea accesului. Aici, pentesterul folosește atacuri ale aplicațiilor web, cum ar fi XSS, SQL injection și back-doors, pentru a descoperi vulnerabilitățile unei ținte. Scopul este de a exploata aceste vulnerabilități prin escaladarea privilegiilor, furtul de date, interceptarea traficului etc., pentru a înțelege daunele pe care le pot provoca.
Mentinerea accesului. Această etapă urmărește să vadă dacă vulnerabilitatea poate fi folosită pentru a obține o prezență persistentă în sistemul exploatat, mimând activitățile amenințărilor persistente avansate (APT).
Analiză și raportare. Pasul final presupune întocmirea unui raport detaliat cu vulnerabilitățile descoperite, datele accesate și cât timp ar putea rămâne neobservat pentesterul în sistem. Acest raport poate oferi informații valoroase asupra daunelor potențiale dintr-un atac real și recomandări pentru prevenirea acestora.
Evaluare vulnerabilități (Vulnerability Assesment)
Evaluarea vulnerabilităților este o metodă de evaluare care permite organizațiilor să-și revizuiască sistemele pentru potențiale deficiențe de securitate. Ea efectuează un proces de analiză a vulnerabilităților care urmărește să descopere dacă organizația este expusă riscului de vulnerabilități cunoscute, atribuie un nivel de severitate acelor vulnerabilități și recomandă dacă o amenințare trebuie atenuată sau remediată.
Cele mai comune tipuri de evaluări ale vulnerabilităților pe care organizațiile le implementează sunt:
Scanare rețea: identifică sistemele vulnerabile din rețelele cu fir și fără fir ale organizațiilor, care ar putea fi utilizate pentru a lansa atacuri de securitate împotriva rețelelor unei organizații.
Scanare gazdă: identifică potențialele vulnerabilități ale gazdelor care se conectează la rețeaua unei organizații, cum ar fi serverele și stațiile de lucru critice. Această evaluare a vulnerabilităților oferă, de asemenea, o vizibilitate suplimentară asupra setărilor de configurare și a istoricului de corecție a sistemului.
Scanare rețele fără fir: evaluează de obicei conexiunile Wi-Fi ale unei organizații pentru a căuta potențiale puncte de acces (AP) și pentru a valida dacă rețeaua este configurată în siguranță.
Scanare aplicație: testează site-urile web ale unei organizații pentru a căuta vulnerabilități software cunoscute și configurații slabe în aplicații web sau rețele.
Scanarea bazelor de date: identifică punctele slabe ale bazelor de date și ale sistemelor de date mari, cum ar fi configurațiile greșite, bazele de date frauduloase sau mediile de dezvoltare nesigure, pentru a proteja organizațiile împotriva potențialelor atacuri rău intenționate.
Guvernanța
securității cibernetice
Guvernanța securității cibernetice este stabilirea unei arhitecturi care asigură că programele de securitate sunt aliniate cu obiectivele de afaceri, cu reglementările și standardele.
Protecția
cibernetică
Protecția cibernetică este esențială pentru gestionarea riscului cu care se confruntă companiile din cauza amenințărilor cibernetice și pentru a se asigura că sunt capabile să își protejeze în mod eficient datele sensibile și să rămână conforme cu reglementările aplicabile.
Apărarea
cibernetică
Apărarea cibernetică este un act coordonat de rezistență care protejează informațiile, sistemele și rețelele de atacurile cibernetice
Reziliența
cibernetică
Reziliența cibernetică este capacitatea de a anticipa, de a rezista, de a vă recupera și de a se adapta la condiții adverse, stres, atacuri sau compromisuri asupra sistemelor care utilizează sau sunt activate de resursele cibernetice.
Arsenal de apărare avansată
